pablo neruda”moare cîte puțin”

”Moare cîte putâțin cine se transformă în sclavul obișnuinței,

urmînd în fiecare zi aceleași traiectorii;

cine nu-și schimbă existența;

cine nu riscă să construiască ceva nou;

cine nu vorbește cu oamenii pe care nu-i cunoaște.


Moare cîte puțin cine-și face din televiziune un guru.


Moare cîte puțin cine evită pasiunea,

cine preferă negrul pe alb și punctele pe « i » în locul unui vîrtej

de emoții,

acele emoții care învața ochii să strălucească,

oftatul să surîdă și care eliberează sentimentele inimii.


Moare cîte puțin cine nu pleacă atunci cînd este nefericit în

lucrul său;

cine nu riscă certul pentru incert pentru a-și îndeplini un vis;

cine nu-și permite măcar o dată în viață să nu asculte sfaturile

« responsabile ».


Moare cîte puțin cine nu călătorește ;

cine nu citește ;

cine nu ascultă muzică ;

cine nu caută harul din el insuși.


Moare cîte puțin cine-și distruge dragostea ; cine nu se lasă

ajutat.


Moare cîte puțin cine-și petrece zilele plîngîndu-și de mila și

detestînd ploaia care nu mai încetează.


Moare cîte puțin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi

început ;

cine nu întreabă de frica să nu se facă de rîs

și cine nu răspunde chiar dacă cunoaște întrebarea.


Evităm moartea cîte puțin, amintindu-ne întotdeauna că

« a fi viu » cere un efort mult mai mare decît simplul fapt de a

respira.


Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire

splendidă.


Totul depinde de cum o trăim...


Dacă va fi să te infierbanți, înfierbîntă-te la soare.

Dacă va fi să înșeli, înșeală-ți stomacul.

Dacă va fi să plîngi, plînge de bucurie.

Dacă va fi să minți, minte în privința vîrstei tale.

Dacă va fi să furi, fură o sărutare.

Dacă va fi să pierzi, pierde-și frica.

Dacă va fi să simți foame, simte foame de iubire.

Dacă va fi să dorești să fi fericit, dorește-ti în fiecare zi...”