"Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".
Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.
Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.
Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.
Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.
Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.
Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
E greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi."
A.Paunescu
Ori de cate ori citesc aceasta poezie ma trec fiori prin mine;prin inima si suflet,pentru ca o descriu intrutotul pe mama ,pe mama mea si posibil toti ce-i ce-si iubesc mamele cu adevarat ,isi regasesc descrierea mamei lor in aceasta poezie.
Recunosc ,ca imi pare rau pentru mine si pentru restul ca ne aducem aminte de "veriga firului de ata "doar de 8 Martie...cu toate ca sunt departe de mama ,si o vad rar de tot ,sunt intotdeauna cu gandul si cu inima acasa,langa mama ... si niciodata nu am obosit sa imi fie dor de ea...fiindca maine o sa fie 8 Martie ,ziua cand ne aducem aminte toti de mame,bunici ,surioare si in general recunoastem ca "femeia este cea mai gingasa fiinta",as vrea sa ii reamintesc mamei mele ca o iubesc,ca mi-i dor si ma mandresc ca EA e mama mea!!!
p.s .> o iubesc in fiecare zi,indiferent de data din calendar ...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu